Cele mai tari paşapoarte din lume în 2024

Cele mai puternice pașapoarte în 2024 sunt cele din Franța, Germania, Italia, Japonia, Singapore și Spania, posesorii acestora având acces fără viză în 194 de țări. În clasament urmează Finlanda, Coreea de Sud, Suedia (193 de țări), Austria, Danemarca, Irlanda, Olanda (192 de țări), Belgia, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Marea Britanie (191 de țări) și Grecia, Malta, Elveția (190 de țări).

Pașaportul românesc nu stă deloc rău, urcând pe locul 15, alături de cel bulgăresc și cel monegasc, oferind acces fără viză în 179 de țări!

Henley Passport Index este clasamentul care ia în considerare toate pașapoartele din lume, în funcție de numărul de destinații pe care deținătorii lor le pot accesa fără o viză prealabilă. Indexul se bazează pe date exclusive de la Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), cea mai mare și mai precisă bază de date de informații de călătorie, fiind îmbunătățit de echipa de cercetare Henley & Partners.

Elaborat deja de 19 ani, Henley Passport Index este singurul de acest fel și include în prezent 199 de pașapoarte diferite și 227 de destinații de călătorie diferite. Actualizat lunar, Henley Passport Index este considerat instrumentul de referință standard pentru cetățenii lumii, atunci când evaluează locul în care un pașaport se clasează în spectrul mobilității globale.

Interesant de semnalat este că, începând cu 2024, cetățenii ruși au acces fără viză sau cu viză la sosire în 119 țări și teritorii, clasând pașaportul rus pe locul 53 în lume, conform Henley Passport Index.

Aceeași echipă elaborează și Raportul Henley Global Mobility, la rândul său o publicație unică, care conține comentarii din partea unor experți de top cu privire la tendințele majore care influențează modelele de mobilitate. Bazat pe analiză geopolitică și concentrându-se pe realitățile care modelează lumea, de la relația dintre accesul fără vize și progresul economic, dar și schimbarea dinamicii puterii, raportul oferă informații exclusive.

Henley & Partners a efectuat cercetări exclusive asupra relației dintre accesul fără viză și progresul economic, comparând valori-cheie din diferite grupuri regionale și economice din întreaga lume, inclusiv Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Uniunea Africană (AU), Uniunea Europeană (UE), G7, G20, Consiliul de Cooperare din Golf (CCG) și Piața comună de sud (MERCOSUR), precum și blocul extins BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, cu noii membri - Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite).

Turism inutil pe bani publici

Iar mă bate gândul să vă împărtășesc câteva reflecții personale, reflecții doar pornite de la câteva destinații turistice atinse de mine. De ce? Pentru că aflu din toate canalele media că suntem într-un an extrem de important, an cu provocări electorale pentru noi, votanții, și cu ceva necunoscute pentru ei, votații. Atunci hai să plecăm în călătorie și să vedem unde ajungem...

Amsterdam. O capitală total atipică, deși europeană. Te plimbi, aluneci pe canalele ce bat orașul, admiri construcțiile ce umplu toți centimetrii dintre alte construcții și, trebuie să fii extrem de atent la bicicliști. Foarte puțin riști să te lovească vreo mașină în capitala Olandei, mai ales că multe sunt extrem de mici, de două locuri, dar ai toate șansele să te calce bicicleta. Nu poți să comentezi pentru că au drumurile lor, predestinate și aproape mai multe decât cele auto, și sunt semnalizate vizibil... poți doar să te ferești și să aștepți un gol de circulație ca să poți traversa. Și iar te plimbi, și te minunezi când treci pe lângă numeroasele parcări pentru biciclete... 

Sute de mii de velocipede stau așezate în rasteluri, iar rastelurile sunt peste tot, la gară, pe apă, lângă supermarket-uri, la hoteluri și la alte instituții... un adevărat cult al bicicletei și al biciclistului. Atât deocamdată despre Amsterdam, revin pe malurile Dâmboviței. Am avut deja campanii electorale destinate bicicliștilor bucureșteni (sau viitorilor... ), iar rezultatul este mai mult decât modest. Piste întrerupte și cu gropi mai mari decât cele de pe carosabilul auto, nesemnalizate pentru ceilalți, rasteluri aproape goale, bicicliști total depășiți de regulile de deplasare, accidente... ce mai, n-avem în sânge cultul bicicletei și nu-l putem impune cu forța. Nu vrem să salvăm Pământul așa! Am senzația că dacă n-ar mai exista combustibili de niciun fel aș vedea prin București mai multe căruțe decât biciclete! Aceiași votați care au încercat cu bicicla, au uitat rapid de parcările auto promise tot de ei sutelor de mii de conducători auto din capitala României, care își răspândesc noxele și nervii căutând un loc unde să își așeze mașina, pentru o oră, sau pentru o noapte. S-au pus taxe la multe parcări care existau, dar banii din taxe oare unde zboară?

 

Berlin. Am ajuns în maiestuasa capitală a Germaniei, cea care impune prin măreția construcțiilor, prin grandoarea proporțiilor, chiar și la spațiile libere sau parcuri, dar impune și la capitolul grijă pentru om, fie el rezident, sau turist.

Bulevarde largi, metrouri și tramvaie folosite la maxim pentru deplasări, canale folosite pentru agrement, parcuri imense și extrem de bine întreținute, o grădină zoologică la un nivel incredibil pentru noi, parcări suficiente în toate zonele orașului, ordine germană, reguli respectate... 

Vi se pare ceva deplasat? Vi se pare că regăsiți și în București măcar o parte din aceste elemente ale unei vieți normale într-o capitală europeană? Oare ni s-au promis? Ohohoo... Costă mult? Oare cât ar costa să se facă ordine și curățenie în parcul Cișmigiu și în Herăstrău, poate și în Tineretului și parcul Carol? Dacă schimbarea conductelor costă mult și se face cu viteza melcului, curățenia nu ar fi mult mai ieftină? La noi înclin să cred că prețul este prea umflat și la acest capitol... N-au fost și aici promisiuni? Parcă mi-aduc aminte...

Am ajuns deocamdată în două capitale europene, foarte vizitate. Probabil că mulți români au ales Amsterdamul sau Berlinul pentru city-break-uri.Cred că și majoritatea votaților noștri de până acum le-au străbătut. Dar cum? Ca gâsca prin apă? De fiecare dată când drumurile mele profesionale sau cele turistice au ajuns prin astfel de locuri am încercat să înțeleg câte ceva. Ei nu înțeleg chiar nimic? Oare de ce se deplasează prin Europa și ce fac? Să fie vorba de turism inutil, de cele mai multe ori pe bani publici? 

Sunt întrebări la care personal nu am răspunsuri... Poate aveți voi, poate la alegeri...