Berlinul serbează 35…

Dacă nu v-ați hotărât când ar fi bine să vizitați Berlinul, deși capitala Germaniei este permanent vizitabilă, anul acesta în noiembrie este încă un moment bun.

Peste o lună, Berlinul va sărbători 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului cu un program spectaculos sub deviza Țineți sus libertatea!

Piesa centrală a sărbătorilor este o instalație artistică în aer liber de patru kilometri lungime de-a lungul fostului curs al zidului din interiorul orașului, cu mii de postere istorice și nou proiectate. Prezentarea dintre Invalidenstraße și Axel-Springer-Straße formează inima sărbătorilor din 8 și 9 noiembrie 2024. Miile de afișe combină cererile din 1989/90 cu dorințele actuale de libertate și democrație.

Expoziții speciale sunt plasate în șapte „stațiiˮ, în locuri cheie precum Poarta Brandenburg și Checkpoint Charlie, acestea aduc în prezent evenimentele din 1989/90.

Band for Freedom - Punctul culminant al sărbătoririlor este un zid de sunet spectaculos în seara zilei de 9 noiembrie. Sute de muzicieni, alături de public, vor interpreta „Coloana sonoră a anului 1989” de-a lungul traseului – o experiență unică, un mare concert comun de trupe și vizitatori, strada fiind transformată în probabil cea mai mare scenă din lume, 1.000 de muzicieni de-a lungul întregului traseu.

Programul va fi completat de expoziții speciale, un program divers cu alte concerte și un concert de închidere susținut de Pussy Riot. Pussy Riot va susține concertul în fața fostului sediu al Stasi!

La peste trei decenii de la căderea sa, Zidul Berlinului încă atrage turiști din întreaga lume. Berlinul își comemorează trecutul de oraș divizat în multe locuri. În 2023, Memorialul Zidului Berlinului și Topografia Terorii au fost printre primele 10 cele mai vizitate muzee și memoriale.

Anul acesta toți vizitatorii sunt invitați la o serie de evenimente pentru a celebra valorile libertății și democrației: expoziții, evenimente, programe interactive și tururi ghidate de-a lungul zonei de graniță cunoscută sub numele de fâșia morții. Printre momentele importante se numără un program special al Fundației Zidul Berlinului sub deviza Amintirea Revoluției | Modelarea Democrației, o expoziție de fotografii, o altă expoziție la Humboldt Forum și la Campusul pentru Democrație, iar pe 10 noiembrie, fostul sediu al Stasi va găzdui un program despre căderea Zidului Berlinului care va prezenta perspectivele istorice.

Construcția Zidului Berlinului a început pe 13 august 1961 și a schimbat o națiune peste noapte. Zidul simboliza un oraș divizat și o țară divizată. Deși a fost construit cu peste șase decenii în urmă, este încă foarte prezent în multe locuri. De exemplu, la East Side Gallery, cea mai lungă galerie în aer liber din lume. Aceasta se întinde pe 1.316 de metri de-a lungul malurilor râului Spree în Friedrichshain, ceea ce o face cea mai lungă secțiune continuă a Zidului. 100 de opere de artă documentează evoluțiile politice din acei ani.

La fel de impresionant este și Parlamentul Arborilor, pe malul râului Spree, vizavi de clădirea Reichstag. Artistul Ben Wagin a creat acest memorial în 1990 pe locul fostei fâșii de graniță a Zidului Berlinului. El a lucrat la 58 de secțiuni ale zidului, iar plăcile de granit comemorează 258 de victime ale Zidului care au murit la granița inter-germană. Piesa centrală a locului memorial este un pătrat cu 16 copaci plantați în 1990 de 16 prim-miniștri germani - actualul Parlament al Arborilor (Parlament der Bäume).

Pe jos sau cu bicicleta, traseul Zidului Berlinului merită explorat în zilele frumoase ale toamnei. Acesta marchează cursul fostelor fortificații ale graniței RDG către Berlinul de Vest și se întinde pe 155 de kilometri în jurul fostului semi-oraș. Berliner Mauerweg este împărțit în 14 porțiuni individuale care au o lungime între șapte și 21 de kilometri. Secțiunile interesante din punct de vedere istoric cu vestigii sau urme de ziduri alternează cu porțiuni pitorești. Un posibil tur, de exemplu, merge de la Wollankstraße la Nordbahnhof sau de la Potsdamer Platz la Warschauer Brücke. Și dacă vremea nu e ok? Puteți urmări Zidul Berlinului la Mauermuseum – Haus am Checkpoint Charlie (Muzeul Zidului).

Un alt muzeu dedicat Berlinului divizat este Die Mauer I The Wall, deschis pe Leipziger Platz în 2020. Acesta prezintă uniforme, tăieturi de ziare, arme de foc, insigne și echipamente vechi de telefonie și comunicații.

Dacă doriți să aflați și mai multe despre Zid și orașul divizat, aplicația ABOUT BERLIN este excelentă. Puteți experimenta istoria orașului dar și evenimentele din noiembrie cu această aplicație a poveștilor.

Rezervare și… Drum bun!

Turism inutil pe bani publici

Iar mă bate gândul să vă împărtășesc câteva reflecții personale, reflecții doar pornite de la câteva destinații turistice atinse de mine. De ce? Pentru că aflu din toate canalele media că suntem într-un an extrem de important, an cu provocări electorale pentru noi, votanții, și cu ceva necunoscute pentru ei, votații. Atunci hai să plecăm în călătorie și să vedem unde ajungem...

Amsterdam. O capitală total atipică, deși europeană. Te plimbi, aluneci pe canalele ce bat orașul, admiri construcțiile ce umplu toți centimetrii dintre alte construcții și, trebuie să fii extrem de atent la bicicliști. Foarte puțin riști să te lovească vreo mașină în capitala Olandei, mai ales că multe sunt extrem de mici, de două locuri, dar ai toate șansele să te calce bicicleta. Nu poți să comentezi pentru că au drumurile lor, predestinate și aproape mai multe decât cele auto, și sunt semnalizate vizibil... poți doar să te ferești și să aștepți un gol de circulație ca să poți traversa. Și iar te plimbi, și te minunezi când treci pe lângă numeroasele parcări pentru biciclete... 

Sute de mii de velocipede stau așezate în rasteluri, iar rastelurile sunt peste tot, la gară, pe apă, lângă supermarket-uri, la hoteluri și la alte instituții... un adevărat cult al bicicletei și al biciclistului. Atât deocamdată despre Amsterdam, revin pe malurile Dâmboviței. Am avut deja campanii electorale destinate bicicliștilor bucureșteni (sau viitorilor... ), iar rezultatul este mai mult decât modest. Piste întrerupte și cu gropi mai mari decât cele de pe carosabilul auto, nesemnalizate pentru ceilalți, rasteluri aproape goale, bicicliști total depășiți de regulile de deplasare, accidente... ce mai, n-avem în sânge cultul bicicletei și nu-l putem impune cu forța. Nu vrem să salvăm Pământul așa! Am senzația că dacă n-ar mai exista combustibili de niciun fel aș vedea prin București mai multe căruțe decât biciclete! Aceiași votați care au încercat cu bicicla, au uitat rapid de parcările auto promise tot de ei sutelor de mii de conducători auto din capitala României, care își răspândesc noxele și nervii căutând un loc unde să își așeze mașina, pentru o oră, sau pentru o noapte. S-au pus taxe la multe parcări care existau, dar banii din taxe oare unde zboară?

 

Berlin. Am ajuns în maiestuasa capitală a Germaniei, cea care impune prin măreția construcțiilor, prin grandoarea proporțiilor, chiar și la spațiile libere sau parcuri, dar impune și la capitolul grijă pentru om, fie el rezident, sau turist.

Bulevarde largi, metrouri și tramvaie folosite la maxim pentru deplasări, canale folosite pentru agrement, parcuri imense și extrem de bine întreținute, o grădină zoologică la un nivel incredibil pentru noi, parcări suficiente în toate zonele orașului, ordine germană, reguli respectate... 

Vi se pare ceva deplasat? Vi se pare că regăsiți și în București măcar o parte din aceste elemente ale unei vieți normale într-o capitală europeană? Oare ni s-au promis? Ohohoo... Costă mult? Oare cât ar costa să se facă ordine și curățenie în parcul Cișmigiu și în Herăstrău, poate și în Tineretului și parcul Carol? Dacă schimbarea conductelor costă mult și se face cu viteza melcului, curățenia nu ar fi mult mai ieftină? La noi înclin să cred că prețul este prea umflat și la acest capitol... N-au fost și aici promisiuni? Parcă mi-aduc aminte...

Am ajuns deocamdată în două capitale europene, foarte vizitate. Probabil că mulți români au ales Amsterdamul sau Berlinul pentru city-break-uri.Cred că și majoritatea votaților noștri de până acum le-au străbătut. Dar cum? Ca gâsca prin apă? De fiecare dată când drumurile mele profesionale sau cele turistice au ajuns prin astfel de locuri am încercat să înțeleg câte ceva. Ei nu înțeleg chiar nimic? Oare de ce se deplasează prin Europa și ce fac? Să fie vorba de turism inutil, de cele mai multe ori pe bani publici? 

Sunt întrebări la care personal nu am răspunsuri... Poate aveți voi, poate la alegeri...

ITB ziua 2 la ei, la noi ziua 0!

După cum vă spuneam NU sunt la ITB Berlin deşi mi-aş fi dorit! Asta nu mă împiedică să vă destăinui câte ceva din ceea ce se întâmplă pe acolo, pe la una dintre cele mai mari reuniuni din lume în domeniul turismului. Am cum să fac asta pentru că am destui prieteni aflaţi acum în Berlin. Marea majoritate colegi de breaslă din alte ţări... Pentru că sursele româneşti lipsesc cu desăvârşire! Într-o eră a Internetului, telefonului mobil... românii de la Berlin au amuţit. Doamna ministru a plecat şi ea să "conducă" o delegaţie şi a pierdut legătura cu noi...
Singurul care mişcă ceva, ceva este Răzvan Pascu. El a transmis 2-3 poze cu standul românesc (pe care nu-mi permit să le repostez fără încuviinţare) şi câteva vorbe despre o petrecere cu muzică şi gustări, ca şi despre produsele unor artizani inexistenţi la stand. Îl înţeleg că nu prea are timp de standul românesc... În definitiv alte standuri sunt mult mai "active", alte ţări au numeroase acţiuni pentru a se pune în valoare - conferinţe de presă, lansări de concepte ori de produse... noi încă nu am ajuns la nivelul acela... De asta şi titram ... la noi ziua 0! Hai, treacă de la mine, 0,5! Anul acesta la Berlin oricum nu ajungem la Ziua 1! Nu vreau să complic existenţa nimănui, dar Indonezia de exemplu nu s-a mulţumit cu statutul de ţară parteneră pasivă, lista de evenimente pe care le-a organizat se întinde cam pe 3 file de text!
Mai rău este nu numai că aşteptăm să ne vină unii pe la stand, apoi mai mulţi prin ţară, dar nu reuşim nici să comunicăm - cu jurnaliştii străini, cu statisticienii europeni... Ca exemplu, s-au dat publicităţii nişte rapoarte, unele preliminare, privind turismul în 2012. În zona Europei de Est sunt date din Ungaria, Slovenia, Croaţia, Letonia şi Lituania, dar România iarăşi nu există!
Gabriela Berechet îmi spunea că la standul nostru e linişte şi pace, iar la Ungaria miroase şi se stă la coadă pentru Kurtos colaci! Am uitat s-o întreb dacă nu s-a întâlnit şi cu reprezentanţii agenţiilor noastre pe la coadă!
Încă o informaţie, deocamdată. Consiliul Judeţean Harghita şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamţ au standuri separate, în alt pavilion - 1.2! Acolo sunt vecini cu Kosovo! Sper că pe banii lor, nu tot pe ai ministerului!? 

ITB Berlin 2013 adună crema turismului mondial

• 6.500 miliarde USD şi 260 milioane de locuri de muncă
Organizaţia globală a turismului, WTTC, estimează impactul mondial al turismului la 6.500 miliarde USD contribuţie la economia globală şi 260 milioane de locuri de muncă generate, sau 1/12 din joburile de pe planetă, iar cifrele nu sunt contestate de nimeni. De fapt, liderii G20 au recunoscut la reuniunea de anul trecut importanţa turismului - creator de locuri de muncă, creştere şi revenire economică!

Nu, nu sunt la ITB Berlin, deşi doream să ajung, dar asta nu mă împiedică să vă ofer câteva ştiri zilnic, pentru că oricum informaţiile care vin de acolo sunt rarefiate când vine vorba despre prezenţa românească. Asta a devenit de fapt aproape o regulă la marile reuniuni internaţionale! 

Anul acesta la ITB Berlin, prezenţa cancelarului german Angela Merkel şi a preşedintelui Indoneziei, Susilo Bambang Yudhoyono, la ceremonia de deschidere, confirmă importanţa dată acestui sector şi importanţa ITB Berlin în calitatea sa de far călăuzitor al industriei. Iar ţara partneră a ITB Berlin în acest an, Indonezia, se află în top din multe puncte de vedere în ceea ce priveşte marketingul inovativ. Cu peste 11.000 de expozanţi din 190 de ţări şi peste 7.000 de jurnalişti acreditaţi din aproape 100 de ţări, ITB este lider!

Oficialii români recunosc ITB Berlin (Internationale Tourismus Börse - Bursa Internaţională de Turism) drept cel mai mare eveniment de profil din lume. Dar cam atât... Restul informaţiilor sunt vechi, vechi şi învechite, de genul: standul României se întinde pe o suprafaţă expoziţională de 407 metri pătraţi şi găzduieşte 50 de expozanţi - operatori din turism, autorităţi locale şi asociaţii de promovare a zonelor turistice româneşti. România este prezentă la ITB Berlin cu stand naţional încă din 1970, iar vecinii de stand ai României, anul acesta, sunt Ungaria, Slovacia, Macedonia şi Serbia. Adică, în traducere, iar vor bea ai noştri reprezentanţi vin de Tokaj!

Dacă de la români nu prea avem noutăţi, nici de la ziariştii străini încă nu avem ştiri despre prezenţa românească! Poate reuşim să îi atragem cu ceva mâine, poimâine... 
Caut să aflu mai multe şi vă ţin la curent!