•
Norme mai flexibile în materie de acordare a vizelor europene
Fără nicio legătură cu glumele de 1 aprilie, gândindu-se doar să stimuleze economia europeană, să ajute la creşterea locurilor de muncă în UE şi să uşureze viaţa celor care călătoresc în UE, Comisia Europeană a lansat exact la această dată propuneri pentru modificări importante în ceea ce priveşte normele în materie de vize. Deşi propunerile se referă în special la spaţiul Schengen, România va intra, sper, cât de curând în această zonă, iar unele dintre reglementări trebuie să le adopte ca parte a aquis-ului de acces. Aşadar, propunerile ne privesc în foarte mare măsură, iar intrarea lor în vigoare este previzionată pentru 2015, după ce vor trece inclusiv prin Parlamentul European, aşa după cum îmi spunea la început de martie, la ITB Berlin, Pedro Ortun, Directorul pentru turism al Directoratului General pentru industrie şi antreprenoriat al Comisiei Europene.
Vă atenţionez că ceea ce urmează este cu adevărat important, deşi poate părea plicticos!!!
Principalele elemente ale pachetului lansat sunt:
• reducerea, de la 15 la 10 zile, a termenului limită pentru procesarea cererilor de viză şi luarea unei decizii. Termenul maxim pentru depunerea unei cereri este extins de la trei la şase luni înainte de data preconizată a călătoriei, pentru a permite călătorilor să planifice şi să evite perioadele de vârf;
• posibilitatea de a depune cereri de viză la consulatele altor ţări membre ale UE, în cazul în care statul membru competent pentru procesarea cererii de viză nu este nici prezent, nici reprezentat în statul în care este depusă cererea;
• acordarea de facilităţi considerabile persoanelor care călătoresc frecvent, inclusiv eliberarea obligatorie de vize cu intrări multiple, valabile timp de trei ani. Odată cu introducerea criteriilor obligatorii privind obţinerea unei vize cu intrări multiple (MEV), valabile pe o perioadă de trei ani şi ulterior pentru o perioadă de cinci ani, pentru persoanele care călătoresc frecvent şi care sunt înregistrate în Sistemului de informaţii privind vizele (VIS), solicitanţii ale căror date sunt înregistrate în VIS şi care au utilizat anterior, în mod legal, cel puţin două vize în ultimele 12 luni vor avea de câştigat de pe urma acestor facilităţi. Schimbarea este posibilă datorită introducerii generalizate a VIS, preconizată a fi finalizată în 2015, permiţând consulatelor să aibă acces la datele privind cererile de viză anterioare ale solicitanţilor. Având posibilitatea să călătorească în mod mai spontan, persoanele care deţin vize MEV este probabil să întreprindă mai multe călătorii decât în alte condiţii. Un număr mai mare de călătorii ar stimula creşterea economică;
• introducerea unui formular de cerere de viză simplificat şi posibilitatea de a depune cereri „on-line”. Lista documentelor justificative va fi simplificată şi va deveni exhaustivă, iar consolidarea armonizării acestor cerinţe la nivel local va asigura un tratament egal persoanelor care solicită vize. Asigurarea medicală de călătorie, care este obligatorie şi uneori costisitoare, va fi eliminată;
• posibilitatea ca statele membre să elaboreze sisteme speciale de acordare a vizelor la graniţe, pentru o şedere de maximum 15 zile într-un singur stat Schengen;
• posibilitatea ca statele membre să faciliteze eliberarea vizelor pentru persoanele care călătoresc în scopul de a participa la evenimente importante;
• introducerea unui nou tip de viză – cea de circuit, care să le permită persoanelor care călătoresc cu acte în regulă să se deplaseze în spaţiul Schengen pe o perioadă de maximum 1 an (respectând condiţia ca şederea într-un stat membru să nu depăşească 90 de zile într-un interval de 180 de zile), cu posibilitatea de prelungire până la doi ani. Această viză li s-ar aplica, de exemplu, artiştilor care fac turnee pentru o perioadă îndelungată, dar şi persoanelor care călătoresc în scopuri personale - turiştii, cercetătorii şi studenţii care doresc să petreacă mai mult timp în Europa.
Un număr mare de cetăţeni ai unor ţări care doresc să călătorească în UE sunt adesea confruntaţi cu proceduri de acordare a vizelor împovărătoare, îndelungate şi costisitoare. Propunerile prezentate vor simplifica procedurile pentru cei care doresc să călătorească în UE pentru sejururi de scurtă durată şi vor reduce în mod considerabil durata procedurilor, conducând la realizarea unui nivel mai ridicat de economii de costuri şi la reducerea birocraţiei, dar menţinând nivelul de securitate. Prin facilitarea accesului la spaţiul Schengen pentru persoanele care călătoresc cu acte în regulă, va fi mai uşor pentru acestea să îşi viziteze prietenii şi rudele, precum şi să desfăşoare activităţi comerciale. Asta va stimula activitatea economică şi crearea de locuri de muncă, cel mai bun exemplu fiind în sectorul turismului, precum şi în domenii conexe – restauraţia şi transporturile.
Un studiu recent arată că, în 2012, s-a „pierdut” un număr total de 6,6 milioane de călători potenţiali doar din şase dintre ţările cu cel mai mare număr de călători (China, India, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud şi Ucraina), din cauza procedurilor greoaie de acordare a vizelor. De asemenea, studiul a relevat faptul că existenţa unor norme de acordare a vizelor mai flexibile şi mai accesibile ar putea duce, doar pentru aceste şase ţări, la o creştere cu 30 până la 60 % a numărului de călătorii către spaţiul Schengen. Asta ar putea reprezenta o sumă totală de 130 de miliarde Euro sub formă de cheltuieli directe pe o perioadă de cinci ani (cheltuieli pentru cazare, alimente şi băuturi, transport, divertisment, cumpărături etc.) şi ar putea duce la crearea a aproximativ 1,3 milioane de locuri de muncă în sectorul turismului şi în sectoare conexe.
Iată ce a declarat cu ocazia lansării propunerilor, Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne: „Europa are nevoie de o politică mai inteligentă în materie de vize. Trebuie să atragem către meleagurile noastre mai mulţi turişti, oameni de afaceri, cercetători, studenţi, artişti şi profesionişti din domeniul culturii. În clipa de faţă dorim să impulsionăm creşterea economică şi să creăm noi locuri de muncă prin accentuarea dimensiunii economice a politicii europene în domeniul vizelor, menţinând, în acelaşi timp, un nivel ridicat de securitate la graniţele noastre. Propunerile de astăzi vor facilita în mod considerabil procedurile de acordare a vizelor pentru persoanele care se deplasează pentru sejururi de scurtă durată. Datorită acestor propuneri, se preconizează o creştere semnificativă a numărului de călători în anii următori”.
Antonio Tajani, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru industrie şi antreprenoriat, a adăugat: „Propunerea noastră susţine sectorul turismului european într-o perioadă în care concurenţa internaţională este din ce în ce mai acerbă şi în care tot mai multe ţări se bazează pe turism ca factor de creştere economică. Noile norme în materie de vize oferă răspunsul la această provocare. Aceste schimbări vor permite sectorului turismului să facă faţă creşterii considerabile a fluxurilor de turişti care vizitează Europa. Turismul este forţa motrice a creşterii economice a Europei şi a fost cel mai important bastion al economiei europene în timpul crizei recente.”
Simplificarea cererilor de viză pentru şedere scurtă
Normele existente în materie de vize (Schengen) au dat deja rezultate, ceea ce a contribuit la o creştere cu 68 % a numărului cererilor de viză, de la 10,2 milioane în 2009, la 17,2 milioane în 2013. Se poate face mai mult în vederea îmbunătăţirii mobilităţii persoanelor care călătoresc cu acte în regulă. Adesea, problemele legate de obţinerea vizelor limitează accesul şi reduc potenţialele beneficii economice ale atracţiilor turistice.
Pachetul de măsuri propus cuprinde un raport de evaluare a punerii în aplicare a Codului de vize de către statele membre („O politică mai inteligentă în materie de vize pentru stimularea creşterii economice”), propunerea de reformare a Regulamentului privind Codul de vize al Uniunii Europene, propunerea de Regulament privind instituirea vizei de circuit şi datele statistice privind vizele.
Ambele propuneri trebuie să fie aprobate de către Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European, lucru care se va întâmpla cel mai devreme în 2015.
După intrarea în vigoare a propunerilor, modificările se vor aplica tuturor statelor membre ale UE care aplică în totalitate politica comună în materie de vize în spaţiul Schengen, printre care sper să se afle şi România, dar şi celor patru state asociate Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).
Primele organizaţii mondiale din turism care au salutat pachetul de propuneri înaintat sunt: Performing Arts Employers Associations League Europe (PEARLE), Cruise Lines International Association (CLIA), Hilton Worldwide şi Network for the European private sector in Tourism (NET). NET are drept membri: Cruise Lines International Association (CLIA), European Travel Agents' and Tour Operators' Associations (ECTAA), European Federation of Campingsite Organisations and Holiday Park Associations (EFCO&HPA), European tourism association (ETOA), Hospitality Europe (Hotrec), International Association of Amusement Parks and Attractions (IAAPA) şi International Road Transport Union (IRU).
Fără să fiu vreo autoritate mondială în domeniu salut şi eu, în calitate de european, aceste propuneri şi aştept ca ele să devină imperative!